Parohia Ortodoxă
"Sfântul Dumitru"
Floreşti

VIAŢA SFÂNTULUI ŞI MARELUI MUCENIC DIMITRIE IZVORÂTORUL DE MIR, PRĂZNUIT DE SF. BISERICĂ LA 26 OCTOMBRIE

"Du-te şi pe Lie vei birui şi pe Hristos vei mărturisi!"

CITIŢI ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI DUMITRU

Acesta a fost pe vremea împăraţilor Diocleţian şi Maximian, trăgându-se din Tesalonic, fiind din început evlavios şi învăţător al credinţei celei în Hristos. Deci, mergând Maximilian la Tesalonic, a fost prins Sfântul şi pus în temniţă, pentru că era vestit în dreapta credinţă. Şi, lăudându-se împăratul cu un om al lui ce-l chema Lie şi îndemnând pe oamenii cetăţii să iasă să se lupte cu el, căci acesta întrecea pe toţi cei de varsta lui la mărirea trupului şi la putere, un oarecare tânăr creştin, anume Nestor, mergând la Sfântul Dimitrie, unde se afla în temniţă, îi zise: Robule al lui Dumnezeu, vreau să mă lupt cu Lie; roagă-te pentru mine! Iar Sfântul însemnându-l cu semnul crucii la frunte, îi zise: Şi pe Lie vei birui şi pentru Hristos vei mărturisi. Deci, luând Nestor îndrăzneală din cuvintele acestea, merse de se luptă cu Lie şi-i puse semeţia lui jos, omorându-l. De care lucru împaratul ruşinându-se, s-a mâhnit şi s-a mâniat. Şi fiindcă s-a aflat că Sf. Dimitrie a îndemnat la aceasta pe Nestor, a trimis ostaşi şi le-a poruncit să-l străpungă cu suliţele pe sfânt. Pentru că a fost pricina înjunghierii lui Lie şi făcându-se aceasta, îndată marele Dimitrie şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, făcând după moartea sa multe minuni şi uimitoare tămăduiri. Apoi, din porunca împăratului s-a tăiat şi capul Sfântului Nestor.

DINTRU ALE LUI METAFRAST

Aşadar, zăcând trupul sfântului mort pe pământ, au luat apoi nişte creştini cinstitele lui moaşte şi le-au îngropat cu cinste şi cu dragoste dumnezeiască. Iar o slugă a sfântului ce-l slujea, când a primit sfântul fericita junghiere, a strâns sfinţitul sânge al mucenicului în sfântul orar ce-l purta sfântul pe umeri, încă şi inelul sfântului ce-l purta în mâna sângerându-i cu mucenicescul sânge, multe minuni a făcut cu el, încât s-a umplut toată cetatea tesalonicilor de vestea minunilor. Drept aceea nici nu era cu putinţă a se ascunde aceasta de Maximilian, nici el n-a suferit zavastia; ci au prins numaidecât pe acea minunată slugă, care se chema Lupu şi l-au omorât. Deci, trecând câtăva vreme şi înmulţindu-se minunile şi ajungând în toate părţile, un om oarecare, anume Leontie, foarte de cinste şi cu căldură spre Hristos, a căzut într-o boală foarte grea, încât socotea mai de dorit moartea şi neputând doctorii nimic a-i folosi şi boala tot întărindu-se, a năzuit la sfânta biserică a mucenicului şi, îndată cum l-au dus şi l-au pus acolo şi el chemând numele sfântului pe buzele sale, lesne s-a tămăduit de acea boală. Şi, precum Leontie curând işi lua tămăduirea, aşa fără de zăbavă, precum a putut, a dat răsplătirea. Că a stricat locaşul cel mic unde era trupul sfântului, fiind foarte strâmt din cauza zidului băii şi a uliţei. Şi a zidit din temelie locaş mai mare în cetatea Tesalonicului, care stă până astăzi foarte cuvios în faţa uliţei.

MOAŞTELE SFÂNTULUI DUMITRU