Parohia Ortodoxă
"Sfântul Dumitru"
Floreşti

 

PAROHIA „SF. DUMITRU” FLOREŞTI

Locuitorii Floreştiului erau, în ultimele 8 veacuri, potrivit documentelor, 2/3 români ortodocşi şi 1/3 saşi şi apoi maghiari romano-catolici. Ocupaţia lor era agricultura şi creşterea animalelor-vite de soi. Trebuie să precizăm că românii din Floreşti au fost, de când s-au pomenit, dintru începuturi, de credinţă ortodoxă, credinţă pe care ei o numeau legea românească. Românii nu şi-au părăsit niciodată această credinţă ortodoxă, conştienţi fiind că dacă-şi lasă legea lor, îşi vor pierde şi identitatea naţională. De aceea au preferat să trăiască în iobăgie, care echivala cu sclavia, decât să îmbrăţişeze o altă credinţă, străină lor.

Totuşi sciziunea religioasă creată în Transilvania de puterile străine, în anul 1701, prin ruperea unei părţi a românilor de Biserica Ortodoxă şi unirea ei cu Biserica Romei a prins în curentul ei şi pe românii din Floreşti. Acest lucru se explică prin faptul că românii n-au mai putut îndura opresiunea străină, a celor trei naţiuni recepte din Transilvania: ungurii, secuii şi saşii, iar mai apoi habsburgii. Religia lor ortodoxă nu era recunoscută în principat şi nici în imperiul austriac, ci era doar tolerată. Constrânşi de habsburgi, o parte dintre românii ortodocşi au îmbrăţişat unirea cu Biserica Romei, în schimbul unei vieţi decente şi a obţinerii unor drepturi legitime. “Unirea” pe care au ales-o românii a arătat că ei doreau să rămână tot în legea lor răsăriteană ortodoxă, să-şi păstreze ritualul ortodox şi posturile şi întreaga tradiţie, dar să-l pomenească pe papa de la Roma în cadrul slujbelor. Nu se punea problema de a adopta dogmele noi ale Bisericii Catolice. Aşa au procedat şi românii din Floreşti. Între anii 1701-1770, românii floreşteni au pendulat între “unire” şi “neunire” cu Biserica papei.

Pentru a ne face o imagine generală asupra numărului românilor din Floreşti la acea vreme, precizăm că în 1652 existau 159 iobagi români ortodocşi, iar la anul 1733, în timpul conscripţiei lui Ioan Inochentie Micu (1730-1751), erau 50 de familii/250 de suflete de români uniţi în Floreşti, preotul Gavril, parohia fiind inclusă în protopopiatul Cluj-Mănăştur.

În 1755 erau 2 preoţi: Gavrilă şi fiul său Ioan, iar în 1761 Pr. Iuvon Cârlig, ortodox, iobag cu doi fii, iar în 1765, preotul unit Ion, hirotonit de Petru Pavel Aron (1752-1764) şi Dumitru, preot ortodox, fără a se şti de cine şi unde a fost hirotonit.

În perioada 1759-1770, parohia românească revine la Ortodoxie, în totalitate, datorită acţiunii antiuniatiste a Sfântului Mărturisitor Sofronie de la Cioara. La 1766 parohia Floreşti număra 438 suflete de români ortodocşi, păstoriţi de părintele ortodox Blaga Maier, originar din Turda. În octombrie 1760 la o adunare ortodoxă ţinută la Mărgău au luat parte şi săteni din Floreşti, alături de cei din localitate, Tăuţi şi Aghireşu.

Episcopul Grigorie Maior (1773-1782) a vizitat Floreştiul, cândva între 10 august şi 10 septembrie 1774, “iar cele 30 de familii trecute la unire i-au cerut să le ajute şi pe ele şi pe parohul pe care-l consacrase şi-l numise cu acel prilej, Vasilia Pop, să-şi ridice biserică şi să primească eclejie.”

În toamna anului 1777 Episcopul este prezent din nou, în drum spre Oradea, la instalarea noului Episcop, când, “convertiră (reconvertiră) satul Floreşti”.

În 1750 parohia Floreşti aparţinea protopopiatului Turda (Archidiaconatus Turdensis), din dieceza Făgăraşului, erau 399 de locuitori, o biserică, un preot, un cantor, un paracliser. În acelaşi an parohia deţinea un teren intravilan, iar în 1755 erau 2 terenuri intravilane, dintre care unul “recent” şi fânaţ de 11 care. În acelaşi an erau 59 de familii, iar preotul primea 14 câble şi 3 mierţe de grâu, 3 florini şi 54 denari.

În perioada 1760-1762, conscripţia, găseşte în Floreşti 87 familii ortodoxe, un preot unit, o biserică. În 18 iunie 1761 era în sat un preot unit Ioan şi nici un laic unit. În 9 ianuarie 1762 era acelaşi preot unit Ioan cu 8 membri ai familiei, familii unite niciuna.

În 1762 Parohia deţinea o casă şi teren de 9 care de fânaţ, în 1765, 3 terenuri intravilane şi fînaţ de 8 care, la fel şi în 1767.

În anul 1765 erau în Floreşti doar două familii unite.

Conscripţia din 1766 găseşte în Floreşti 438 de suflete, 225 bărbaţi şi 213 femei; parohia aparţinea protopopiatului Banabic din varmeghia Clujului. Un an mai târziu, în 1767 trăiau în Floreşti 4 familii unite cu 22 de suflete şi 69 de familii ortodoxe cu 500 de suflete.

Între anii 1770-1948 parohia românească a fost preponderent greco-catolică, numarând şi câteva zeci de credincioşi ortodocşi. Bunăoară, la anul 1880 în Floreşti erau 23 de ortodocşi, iar în 1903, 71 de suflete ortodoxe. Ştim cu certitudine că din anul 1908 Feneşul Săsesc (Floreştiul) era filie la Parohia Ortodoxă Luna de Sus, având 83 de credincioşi ortodocşi, făra însă a avea o biserică ortodoxă. În această situaţie, credincioşii ortodocşi din Floreşti participau la Sfintele Slujbe la biserica ortodoxă din Luna de Sus.

În anul 1927 se reînfiinţează Parohia Ortodoxă Floreşti, prin iniţiativa Episcopului ortodox al Clujului, Nicolae Ivan. Protopopul ortodox al Clujului, Nicolae Vasiu, a încredinţat organizarea noii parohii ortodoxe din Floreşti, preotului Ioan Radu, paroh la Luna de Sus. Greutăţile începutului au făcut ca noua parohie să fie încredinţată preotului ortodox Damian din Someşeni, în perioada 1928-1933. A urmat o perioadă, 1934-1941, când parohia ortodoxă floreşteană a fost păstorită de preotul ortodox Virgil Paşca din Gilău.

În anul 1938 parohia ortodoxă Floreşti, care avea 82 de credincioşi apare ca vacantă.

În anul 1939 Floreştiul era filie a parohiei ortodoxe Gilău.

Între anii 1941-1944 parohia ortodoxă Floreşti, cu 90 de suflete, era vacantă, dar credincioşii ortodocşi de aici au fost păstoriţi de preotul Grigore Danciu de la Luna de Sus, ajuns martir al Bisericii străbune, fiind împuşcat de către hortişti pe motivul că era român şi ortodox!

În 1946 parohia ortodoxă Floreşti, de asemenea vacantă avea 304 credincioşi. În anul următor (1947), Floreşti apare din nou ca filie a parohiei ortodoxe Gilău, cu acelaşi număr de credincioşi, la fel era şi în 1948, când apar doar 24 de credincioşi. Între 1944-1948, ortodocşii din Floreşti au fost păstoriţi de părintele Virgil Paşca de la Gilău.

Anul 1948 a fost unul de răscruce în istoria Bisericii şi a Neamului românesc. Pe lângă faptul trist că bolşevicii şi comuniştii atei s-au instaurat la putere în România, totuşi, prin purtarea de grijă a Bunului Dumnezeu s-a reparat nedreptatea istorică de la anul 1701, când o parte dintre românii ortodocşi ardeleni au fost nevoiţi să treacă la o altă credinţă, greco-catolică, ce a produs atâta durere şi dezbinare între români. Anul 1948 a însemnat şi Reîntregirea Bisericii Româneşti prin revenirea în sânul Bisericii Mame Ortodoxe Române, a fraţilor greco-catolici.

La data de 1 octombrie 1948, fostul preot greco-catolic Iosif Gherman, a înţeles momentul istoric al Reîntregirii Bisericii Româneşti, revenind la Ortodoxie, credinţa strămoşească a românilor, cu toţi credincioşii fostei parohii unite. Astel, Epicopul Vadului, Feleacului şi Clujului, Nicolae Colan, l-a primit la credinţa ortodoxă şi l-a recunoscut pe preotul Iosif Gherman ca paroh al tuturor credincioşilor ortodocşi din Floreşti, în care calitate a păstorit 21 de ani, până la pensionare. I-a urmat preotul Anania Simule (1970-1977), un mare rugător şi ctitorul actualei picturi a bisericii parohiale “Sfântul Dumitru”. Preotul Simion Cristea a păstorit cinci ani (1977-1982), fiind un preot cultivat şi iubit de credincioşi. Părintele Vasile Fizeşan, ctitorul actualei case parohiale, a păstorit la Floreşti 22 de ani (1982-2005). Din anul 2005 noul preot paroh este părintele Dr. Dumitru-Marcel Andreica, hirotonit diacon al Catedralei arhiepiscopale din Cluj-Napoca la 6 noiembrie 1994, fost secretar de cabinet al Mitropolitului Bartolomeu, secretar eparhial şi consilier eparhial al Arhiepiscopiei Clujului, hirotonit preot la 27 februarie 2005.

Registrele matricole au fost introduse în anul 1802. La Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Cluj se păstrează registre de stare civilă ale acestei parohii din 1847.

Datorită creşterii numărului de credincioşi ortodocşi din localitatea Floreşti, Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, condus de Înalt Preasfinţitul Părinte Arhiepiscop Bartolomeu a decis, în anul 2003, să creeze postul al doilea de preot slujitor la Parohia Floreşti. Pe acest post nou a fost transferat preotul Emil-Radu Mocioiu de la Parohia Aghireşu-Fabrici, Protopopiatul Huedin, unde a slujit trei luni de zile. Preotul Mocioiu a păstorit la Floreşti până la 31 martie 2008, când a venit aici ca preot slujitor părintele Daniel Paşca, hirotonit preot la 14 septembrie 1996, fost paroh la Ţagu-Bistriţa (1996-2003) şi Aghireşu-Fabrici-Huedin (2003-2008), numit la Floreşti cu data de 1 iulie 2008. La solicitarea preotului paroh Dumitru-Marcel Andreica, Părintele Mitropolit Bartolomeu al Clujului a suplimentat Parohia „Sfântul Dumitru” Floreşti cu încă doi preoţi: părintele Cristian-Gelu Perşa, hirotonit preot în 11 martie 2007, îmbisericit la Floreşti în 17 decembrie 2008 şi numit preot slujitor la 1 aprilie 2010 şi părintele Ştefan-Rareş Prunean, secretar eparhial, hirotonit preot la 25 decembrie 2007 şi îmbisericit la Parohia „Sfântul Dumitru” Floreşti în 20 mai 2009. Creîndu-se, în anul 2006, la iniţiativa parohului Dumitru-Marcel Andreica, Filia Valea Gârbăului, a fost desemnat, prin clauza misionară, ca preot pentru această filie, părintele Ovidiu-Ciprian Marţiş, hirotonit preot la 20 iunie 2009.

Biserica cu hramul “Sf. Mare Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de Mir” are formă de navă dreptunghiulară, cu suprafaţa de 395 mp şi este construită – între 1830-1834 - din piatră adusă cu carele din cariera Baciu, pe cheltuiala lui Dimitrie Căian cel Tânăr, fiu al Floreştiului, canonic şi profesor la Blaj, tabloul ctitorului se află în biserică (ulei pe pânză, 1885). Turnul-clopotniţă cu bază pătrată se află pe latura de apus, are trei nivele, primele două cu un geam pe latura de apus, iar al treilea cu geamuri pe toate laturile. Ceasul  din turn a fost donat de către Petru Bojan, fiu al satului, notar al comunei între 1867 şi 1909. Acoperişul bisericii este din ţiglă, iar al turnului din tablă. Iconostasul a fost lucrat în 1884 de Solyom Pinkit din Feleacu, după modelul catedralei din Blaj, iar cele 32 de icoane aparţin patrimoniului cultural naţional. A fost sfinţită de episcopul Ioan Lemeni în anul 1834.

Reparaţii la biserică s-au făcut în 1921, 1948 şi 1966.

Între 1973 şi 1976 biserica a fost renovată şi împodobită cu pictură în tehnica tempera, executată de rectorul Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, prof. Coriolan Munteanu.

A fost resfinţită în 3 octombrie 1976 de către Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, Teofil Herineanu (1957-1992).

Între 1995-1996 biserica a fost renovată în exterior, fiind  amenajată  ieşirea în peretele de nord. Acum s-a construit gardul din piatră cu grilaj din fier.

În anul 2008 s-a renovat din nou exteriorul, geamurile au fost împodobite cu vitralii, au fost schimbate candelabrele bisericii şi refăcut gardul împrejmuitor.

În anul 2009 a fost amenajat un altar de vară.

Pangarul bisericii pune la dispoziţia credincioşilor iconiţe, cărţi de rugăciuni şi alte cărţi de zidire sufletească.

Clopote: sunt trei, de 750, 120, respectiv 80 kg, din aramă şi cositor. Clopotul mare a fost donat în 1978 de către prof. univ dr. Dumitru-Remus Mocanu, fiu al satului. În anul 2009 toate clopotele au fost automatizate.

Cod biserică 26053-1.

Joi 28 mai 2009, în ziua Înălţării Domnului P. S. Sa Vasile Someşeanul a pus piatra de temelie pentru o nouă biserică cu hramul Soborul Maicii Domnului, pe str. Florilor, pe un teren cumpărat de Parohie. Biserica a fost construită din lemn, în perioada august-decembrie 2009. Exteriorul este tencuit, iar pe latura de apus există un mic pridvor.

În 26 decembrie 2009, a doua zi de Crăciun, în ziua hramului, a fost sfinţită de către P. S. Sa Vasile Someşeanul.

Clopotul, fabricat de S.C. Big-Bang SRL Baia Mare dintr-un aliaj de cupru şi staniu, a fost donat de către preotul paroh Dumitru-Marcel Andreica, aşa cum rezultă şi din inscripţia lui:

Soborul Maicii Domnului

Preot Andreica Dumitru-Marcel

A.D. 2009.

Toţi preoţii parohiei slujesc alternativ în această biserică.

 

Sâmbătă, 21 noiembrie 2009, cu ocazia praznicului Întrătii în biserică a Maicii Domnului P. S. Sa Vasile Someşeanul a pus piatra de temelie pentru o nouă biserică cu hramul Intrarea Domnului în Ierusalim, care urmează să fie construită pe str. Cloşca, pe un teren donat de Primăria comunei. Această nouă biserică va fi construită din lemn, în stil tradiţional românesc, stilul vechilor biserici ortodoxe din Transilvania, şi se doreşte a reprezenta o legătură, peste timp, cu străvechea biserică românească ortodoxă din Floreşti, situată în Oşteze.

 

Cărţile liturgice care s-au păstrat la biserica românească din Floreşti :

• Antologhion, Râmnic, 1705 – se păstrează în Colecţia muzeală a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului;
• Octoih, Râmnic, 1706 – se păstrează în Colecţia muzeală a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului;
• Antologhion – floarea cuvintelor, Râmnic, 1743 – se păstrează în Colecţia muzeală a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului;
• Triodion, adică Trei cântări (Slujba Patimilor), Bucureşti, 1731– se păstrează în Colecţia muzeală a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului;
• Ceaslov, Bucureşti, 7265 de la zidirea lumii (1787);
• Molitvelnic, Blaj, 1865;
• Molitvelnic, nu se cunoaşte anul şi locul apariţiei;
• Liturghier, Blaj, 1765;
• Liturghier, Râmnic, sec al XVIII-lea – se păstrează în Colecţia muzeală a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului;
• Propovedania pentru morţi, Blaj, 1787;
• Penticostariu, Râmnic, 1743 – se păstrează în Colecţia muzeală a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului,
• Evanghelie, Bucureşti, 1760– se păstrează în Colecţia muzeală a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului,
• Sfânta Liturghie, Bucureşti, 1766;
• Apostolariu, Blaj, 1768 – se păstrează în Colecţia muzeală a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului;
• Penticostarion, Blaj, 1768– se păstrează în Colecţia muzeală a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului;
• Straşnic, Blaj, 1753 – se păstrează în Colecţia muzeală a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului;
• Cazania, Bălgrad, 1699.
• Catavasier, nu se cunoaşte anul şi locul apariţiei;
• Evanghelie, Blaj
• Sfânta Liturghie, Blaj, 1870
• Triod, Blaj, 1890
• Octoih Mare, Blaj, 1892
• Evhologhiu, Blaj,1893
• Minei, vol I-II-III, Blaj, 1910-1913;
• Evanghelie, Blaj, 1910
• Apostol, Blaj, 1911

 

Cunoaştem, cu siguranţă, că a existat o biserică românească în Floreşti şi înainte de 1834. Sunt mărturii care atestă existenţa unei biserici din lemn în locul numit Oşteze (azi str. Tudor Vladimirescu) care avea şi un cimitir în jurul ei . Aceasta a fost demolată în jurul anului 1850.

Casa parohială cu două nivele a fost construită de către o echipă de meşteri din Luna de Sus, în anul 1988, în timpul păstoririi preotului Vasile Fizeşan, pe locul uneia mai vechi din piatră ce data din anul 1900, în urma unor intervenţii până la şeful statului din acea perioadă.

O altă casă mai veche a fost construită din lemn în 1861.

Biblioteca parohiei deţine peste 400 de volume.

Sediul Parohiei: str. Avram Iancu, nr. 169

Adresa bisericii: str. Avram Iancu, nr. 134

Din anul 2008 există un apartament parohial pe str. Florilor.

 

Cimitirul este în suprafaţă de  circa 3 ha. În anul 2003 a fost construită o capelă, aflată în administrarea autorităţilor locale şi utilizată de către toate cultele din comună.

Până la naţionalizare, parohia Floreşti a deţinut 203728 mp teren arabil şi 151932 mp. teren forestier.

 

Slujbe arhiereşti:

• 1834 sfinţirea bisericii Episcopul Ioan Lemeni;
• 3 octombrie 1976 Arhiepiscopul Teofil resfinţirea bisericii şi Sf. Liturghie;
• 13 noiembrie 1988 Arhiepiscopul Teofil – Sf. Liturghie, binecuvântarea casei parohiale;
• 26 octombrie 1993 Î. P. S. Bartolomeu - Sf. Liturghie;
• 23 ianuarie 2000 P. S. Vasile Someşanul - Sf. Liturghie;
• 7 februarie 2001 P. S. Vasile Someşanul – înmormântare;
• 27-28 ianuarie 2005 P. S. Vasile Someşanul-Panihida pentru Pr. Vasile Fizeşan;
• 29 ianuarie 2005 P. S. Vasile Someşanul - înmormântare Pr. Vasile Fizeşan;
• 13 martie 2005 P. S. Vasile Someşanul - Sf. Liturghie, instalarea noului paroh Pr. Dumitru- Marcel Andreica;
• 26 octombrie 2005 P. S. Vasile Someşanul - Sf. Liturghie, hram;
• 26 octombrie 2006 P. S. Vasile Someşanul - Sf. Liturghie, hram;
• 7 martie 2007  P. S. Vasile Someşanul - Sf. Liturghie a darurilor mai înainte sfinţite, hirotonie întru diacon Cristian-Gelu Perşa;
• 26 octombrie 2007 P. S. Vasile Someşanul - Sf. Liturghie, hram;
• 26 octombrie 2008 P. S. Vasile Someşanul - Sf. Liturghie, hram;
• 28 mai 2009  P. S. Vasile Someşanul  - punere piatră de temelie biserică, str. Florilor;
• 20 iunie 2009  P. S. Vasile Someşanul - Sf. Liturghie, Ovidiu-Ciprian Marţiş este hirotonit preot;
• 11 august 2009 P. S. Vasile Someşanul - înmormântare;
• 25 octombrie 2009 P. S. Macarie, Episcopul românilor din Europa de Nord - Sf. Liturghie;
• 26 octombrie 2009 P. S. Sofian Braşoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului - Sf. Liturghie de hramul bisericii şi punerea pietrei de temelie pentru noua clădire a Primăriei comunei Floreşti;
• 21 noiembrie  2009  P. S. Vasile Someşanul  - punere piatră de temelie biserică, str. Cloşca;
• 26 decembrie 2009 P. S. Vasile Someşanul -  sfinţirea bisericii din lemn cu hramul Soborul Maicii Domnului, urmată de Sf. Liturghie;
• 21 august 2010 P. S. Timotei Lauran, Episcopul Ortodox Român al Spaniei şi Portugaliei – Cununie;
• 27 septembrie 2010 P. S. Vasile Someşanul  - întâlnire cu tinerii;
• 13 noiembrie 2010 P. S. Vasile Someşanul  - parastas;
• 23 ianuarie 2011 P. S. Irineu Bistriţeanul - Sf. Liturghie, punere piatră de temelie biserică, str. Valea Gârbăului.

 

Vizite canonice:

• 21 septembrie 1767 Episcopul Grigorie Maior, însoţit de călugărul consistorial Spiridon Fagarasi;
• 25 septembrie 1887 Mitropolitul Ioan Vancea de Buteasa (1868-1892), însoţit de canonicul Ioan Micu-Moldovan;
• 23 septembrie 1921 Mitropolitul dr. Vasile Suciu (1920-1936);
• 10 aprilie 1937 Episcopul Iuliu Hossu (1917-1948);
• 1943 Episcopul Iuliu Hossu.

 

Preoţi :

1. Gavril (1733-1761), paroh, ortodox;
2. Ioan (1755-1761), slujitor, ortodox;
3. Ioan Cârlig (Iuvon,1761-1765), paroh, ortodox;
4. Ioan (1765-1766), paroh, fost greco-catolic, trecut la Ortodoxie;
5. Dumitru (1765-1766), hirotonit în Ţările Române, ortodox;
6. Blaga Maier (1766-1777), paroh, ortodox, din Turda;
7. Vasilia Pop (1774-1802), greco-catolic;
8. Ioan (1802-1805), greco-catolic;
9. Ilie (1805-1822), greco-catolic;
10. Dumitru Căian-Tânărul (1778-1832), greco-catolic, CTITORUL bisericii din Floreşti;
11. Petru Căian (1822-1840), greco-catolic;
12. Alexandru Pop (1840-1841), greco-catolic;
13. Nicolae Pop (1841-1889), greco-catolic;
14. Iuliu Vlasa (1889-1891 paroh), preot slujitor din 1882, greco-catolic;
15. Andrei Felderean (1890-1891), administrator greco-catolic;
16. Filip Pop (1890-1891), administrator greco-catolic;
17. Dionisie Pop (1891-1899), greco-catolic;
18. Teodor Selejan-Conciul (1899-1900), paroh în Tăuţi, administrator greco-catolic;
19. Emil Pop (1900-1907), greco-catolic;
20. Eugen Pop Păcurariu (1907-1908) administrator greco-catolic;
21. Ioan Isaicu (1908-1920), greco-catolic;
22. Vasile Metea (1908-1912), ortodox;
23. Grigore Băloiu (1912-1920), ortodox;
24. Dr.Victor Pop (1920), greco-catolic;
25. Romul Romanţan (1920-1925), greco-catolic;
26. Emil Lungociu (1920-1921), ortodox;
27. Ioan Radu (1922-1928), ortodox;
28. Alexandru Totelecan (1925), greco-catolic;
29. Beniamin Rusu (1925), greco-catolic;
30. Dănilă Sasu (1925-1931), greco-catolic;
31. Ioan Irimieş (1931-1940), greco-catolic;
32. Virgil Paşca (1934-1941; 1944-1948), ortodox;
33. Damian, din Someşeni (1928-1933), ortodox;
34. Nicolae Vasiu (1927-1940), protopop ortodox al Clujului;
35. Ioan Macavei (1941), ortodox;
36. Grigore Danciu (1941-1944), ortodox, PREOT MARTIR;
37. Iosif Gherman (1940-1970), greco-catolic, din anul 1948 trece la Ortodoxie;
38. Anania Simule (1970-1977), paroh ortodox;
39. Simion Cristea (1977-1982), paroh ortodox;
40. Vasile Fizeşan (1982-2005), paroh ortodox;
41. Emil-Radu Mocioiu (2003-2008),preot slujitor;
42. Dr. Dumitru-Marcel Andreica (din 2005), preot paroh;
43. Daniel Paşca (din 2008), preot slujitor;
44. Cristian-Gelu Perşa ( preot îmbisericit 2008, preot slujitor 2010);
45. Ştefan-Rareş Prunean (din 2009), preot îmbisericit;
46. Ovidiu-Ciprian Marţiş (din 2009), preot desemnat pentru filia Valea Gârbăului.

 

 

• Dumitru Oltean - epitrop I;
• Ilie Gal - epitrop II;
• Gheorghe Rotar - epitrop III;
• Gheorghe Moldovan - epitrop IV;
• Vasile Butaş - epitrop onorific;
• Prof. Şandor Teodor - cântăreţ bisericesc;
• Paul-Violin Bodea - cântăreţ bisericesc;
• Brian Bancoş- cântăreţ bisericesc;
• Petru Roşu - paraclisier;
• Marius-Dănuţ Julean - paraclisier;
• Marius Mihu - administrator cimitir;
• Rodica Cioază - îngrijitoare;
• Margareta Jula - îngrijitoare.

 

 

Membrii Consiliului parohial (2010-2014): Dumitru Oltean - prim epitrop, Ilie Gal, Gheorghe Rotar, Gheorghe Moldovan, Vasile Butaş – epitropi, Mirel Lungu, Ioan Dodea, Radu Irimieş, Victor Ticu Pop,  Nicolae Gal, Ovidiu Vidrean, Ioan Pop, Petru Roşu, Emil Bolboacă, Petru Nagy, Damian Negrea, Teodor Vidrean, Ioan Maja, Dănuţ Julean, Liviu-Valer Rus, Marius Mihu, Ovidiu-Sorin Todoran, Titus Fizeşan – consilieri parohiali.

Membrii Comitetului Parohial (2010-2014): Daciana-Maria Andreica (coordonator de programe), Loredana-Maria Prunean (secretar), Crenguţa Şandor (casier), Dănuţ Julean (cenzor), Ovidiu Todoran (cenzor); Serviciul Social: Călina Paşca (coordonator), Mirela Crişan, Claudia Nemeş, Margareta Jula, Maria Marţiş, Camelia Todoran, Georgeta Bledea, Maria Maja; Serviciul Misionar: Ioana Perşa (coordonator), Rodica Fizeşan, Valerica Cenan, Silvia Rotar, Liana Morar, Corina Varga; Serviciul Cultural: Maria Chifor (coordonator), Mihaela Mocan, Floriana Vaida, Ileana Sima, Maria Săplăcan, Viorica Gheorghieş, Georgiana Negrescu, Silvia Negrea; Serviciul pentru Tineret: Alina Marţiş (coordonator), Anda Vaida, Camelia Buş, Sonia Creţ, Tudor Groza, Bogdan Onac; Serviciul Administrativ-Gospodăresc: Victoria Dodea (coordonator), Cornelia Julean, Silvia Roşu, Liana Mihu, Rodica Cioază, Minerva Julean, Maria Oltean, Maria Lungu, Ana Maja, Zorina Creţ, Ioana Jucan şi Maria Abrudan.

A fost organizat un cor de către pr. drd. Sorin Dindelegan, în prezent este dirijat de doamna Daciana-Maria Andreica. În anul 2009 a fost înregistrat un CD cu colinde.

 

Slujitori ai altarelor originari din localitatea Floreşti:

1. pr. Dumitru Căian (1754-1821), absolvent al Seminarului „Sf. Barbara” din Viena, din 1779 preot în Roşia Montană, Târgu Mureş, protopop de Blaj, profesor la Seminarul din Blaj.
2. pr. Dimitrie Căian (1778-1832), absolvent al Seminarului „Sf. Ştefan” din Viena, profesor şi rector la Seminarul din Blaj, canonic şi vicar.
3. pr. Samuil Căian, paroh în Sântimbru, după 1812.
4. pr. Teodor Selejan (1853-?), absolvent al Academiei de la Blaj în 1882, când este hirotonit preot, va sluji la Căpuşu Mic şi Tăuţi.
5. pr. Iosif Gherman (1901-1997), absolvent al Academiei Teologice Unite din Blaj, paroh în Gârbău, cu filiile Turea şi Macău, Iara şi Floreşti (1925-1970).

 

Studenţi teologi care provin din parohia Floreşti:

1. Marius-Ioan Marc, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, specializarea Teologie pastorală;
2. Nicolae Răchită, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, specializarea Teologie pastorală.

 

Preotese originare din localitatea Floreşti:

1. Eugenia Gherman (1905-1994), născută Pop, învăţătoare, soţia preotului Iosif Gherman
2. Valeria Relea (1907-2004), născută Topan, învăţătoare, soţia preotului Gavril Relea, slujitor la catedrala din Alba-Iulia, apoi la cea din Cluj, paroh la biserica Sf. Arhangheli şi Sf. Nicolae Cluj, apoi la Prundu Bârgăului, protopop de Bistriţa, paroh la Recea Cristur, Răscruci şi Iclod
3. Victoria Bota (1930-2006), născută Selejan, învăţătoare, soţia preotului Ioan Bota
4. Daciana-Maria Andreica, născută Săplacan, învăţătoare, soţia preotului Dumitru-Marcel Andreica

 

Şcolile teologice în misiune:

1. Facultatea de Teologie Ortodoxă, 16 decembrie 2001, predică Pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu.
2. Seminarul Teologic Liceal, 8 martie 2009, însoţitor pedagog Vasile Ţibre

 

În duminicile Postului Crăciunului 16 noiembrie -21 decembrie 2008 parohia a organizat seri duhuvniceşti, fiind invitaţi preoţi-profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca care au explicat în cateheze rânduiala Sf. Liturghii (Pr. lect. univ. dr. Ioan Bizău, Pr. prof. univ. dr. Stelian Tofană, Pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu, Pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, Pr. prof. univ. dr. Alexandru Moraru, Pr. lect. univ. dr. Gheorghe Şanta).

Tema serilor duhovniceşti din Postul Naşterii Domnului, anul 2009, 29 noiembrie-20 decembrie au fost Sfinţii capadocieni (invitaţi: Pr. asist. univ. drd. Cosmin Cosmuţa, Pr. dr. Ioan Goje, Pr. prof. univ. dr. Valer Bel şi Pr. conf. univ. dr. Dorel Man)

Serile duhovniceşti au fost organizate şi în Postul Paştilor 2010, 21 februarie-21 martie, având ca temă Decalogul, apoi în Postul Naşterii Domnului, 2010, cu tema poruncile bisericeşti şi Postul Paştilor 2011.

La biserica „Sf. Dumitru”, în fiecare seară după Vecernie, de luni până sâmbătă inclusiv, se citeşte şi se explică câte un capitol din Sf. Scriptură (Vechiul Testament). Duminica seara, după Vecernie, se prezintă vieţie unor sfinţi români şi explicarea dumnezeieştii Liturghii.

La biserica „Soborul Maicii Domnului”, în duminici, după Slujba Vecerniei, se prezintă vieţile şi învăţăturile unor sfinţi mai însemnaţi ce se prăznuiesc în luna respectivă şi tâlcuirea Apostolului duminical.

În data de 9 septembrie 2010 a fost organizat un pelerinaj cu tinerii din parohie, la mănăstirile Dumbrava şi Cheile Turzii.

A devenit o tradiţie ca în fiecare din cele patru posturi mari de peste an, credincioşii să adune alimente pentru familiile nevoiaşe din localitate (persoanele singure, familiile sărace, dar şi câteva familii de romi).

 

Întâlniri ale Cercului Preoţesc Floreşti:

• 21 martie 2007, Slujba Canonului celui Mare al Sf. Andrei Criteanul, la biserica „Sf. Dumitru”;
• 24 noiembrie 2007, Slujba Vecerniei cu Litie, la Mănăstirea Floreşti;
• 7 martie 2008, Taina Sf. Maslu, la biserica „Sf. Dumitru”;
• 3 decembrie 2008, Sf. Liturghie, la Mănăstirea Floreşti;
• 5 august 2009, Sf. Liturghie şi sfinţire de răstignire, la biserica „Sf. Dumitru”;
• 12 noiembrie 2009, Sfânta Liturghie, la Mănăstirea Floreşti;
• 12 februarie 2010, Taina Sf. Maslu la biserica nouă „Soborul Maicii Domnului”;
• 13 decembrie 2010, Sf. Liturghie, la Mănăstirea Floreşti;
• 11 martie 2011, Sf. Maslu, biserica „Soborul Maicii Domnului” Floreşti.

 

 

Şcoala confesională:

“Şcoala sistematică românească” din Floreşti fost înfiinţată prin decretul directorial din 25 decembrie 1787 a lui Gheorghe Şincai, director naţional al şcolilor româneşti unite din Ardeal. Se pare că la început şcoala a funcţionat într-o casă ţărănească din Oşteze. În 1852 se zideşte o nouă clădire a şcolii, “era din piatră şi consta dintr-o sală mare de învăţământ, o sală-locuinţă a învăţătorului şi o cancelarie.”

Clădirea actualei grădiniţe nr. 1 este cea a şcolii confesionale, construită în 1902, pe locul celei din 1852. Din 1924 devine şcoală de stat.

Dimitrie Căian este întemeietorul unei fundaţii destinată zidirii, reparării şi întreţinerii şcolii şi şcolarizării parţiale a învăţământului din Floreşti. Timp de peste 110 ani din Fundaţia Căian s-au dat în fiecare an sume şcolii şi bisericii din Floreşti necesare întreţinerii lor şi slujitorilor acestora.

Învăţători :

1. Bartolomeu Putean
2. Ioan Popa,
3. Ilie Popa
4. Iosif Pop
5. Nicoară din Feleacu
6. Petru Căian
7. Ioan Tăuţan
8. Nicolae Pop
9. Vasile Pop
10. Demetriu Lucaci
11. Ioan Căian
12. Aurel Pop
13. Andrei Felderean
14. Athanasie Gărdaşiu
15. Isidor Cerghit
16. Dumitru Muntean
17. Ioachim Pop
18. Leontina Lucaci
19. Silvia Chirilă
20. Teodor Tăuţan
21. Emil Pop
22. Ghizela Vilt
23. Maria Costea
24. Teodor Radu
25. Cornel Totelecan
26. Spiridon Fetti.

 

Parohia greco-catolică "Sfântul Nicolae", reînfiinţată în 13 aprilie 1992, Protopopiatul Cluj (din 2008 Cluj II), Eparhia de Cluj-Gherla. Administrator Pr. Marius Gheorghe Ungureşan, din 2001 paroh. Din anul 2008 este protopop al Protopopiatului Cluj II şi administrator protopopesc la Huedin, Iara, Munţii Apuseni şi Buciumi, Sălaj, iar din martie 2011 este numit şi inspector eparhial.

Pr. Lucian Bogdan Blaga, vicar parohial, din 2008.

Biserica, construită în perioada 1997-1998, a fost consacrată duminică 9 august 1998 de către Î. P. S. Arhiepiscop George Guţiu. În urma lucrărilor de extindere şi finisaje exterioare a fost sfinţită  duminică 7 decembrie 2008 de către P. S. Sa Florentin Crihălmeanu.

Parohia maghiară romano-catolică cu hramul "Tuturor Sfinţilor", paroh: Pr. drd. Karácson Tibor, din anul 2008. Biserica ce datează din 1342 este monument istoric, înscris pe lista monumentelor istorice cu codul CJ-II-m-B-07616. Din 1342 datează doar altarul. Arcul triumfal şi fundaţia altarului sunt în stil romanic. Biserica a fost reconstruită în stil gotic în secolele al XIV-lea – al XV-lea.

Din anul 1890 Floreştiul apare ca diasporă a Parohiei Reformate din Luna de Sus – pastori: Váncza Enikö-Erzsébet şi Váncza Lajos. În momentul de faţă credincioşii reformaţi nu au biserică în localitate, slujbele fiind oficiate duminica dimineaţa, într-un apartament amenajat ca o capelă.

 

Alte locaşuri de cult ortodoxe:

Biserica mânăstirii de maici  Floreşti-Tăuţi, cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”. Piatra de temelie a fost pusă de către Î.P.S. Bartolomeu în 20 noiembrie 1994. În mai 1995 a început construcţia bisericii, după planul arhitectului Radu Spânu. Interiorul este pictat în tehnica frescă, opera lui Manole Pătraşcu.

În 18 aprilie 2010 (Duminica mironosiţelor) biserica mânăstirii a fost sfinţită de către P.S. Sa Irineu Bistriţeanul.

Codul bisericii mânăstirii 27045-1.

Duhovnicul mânăstirii este Protosinghel drd. Visarion Paşca, stareţă stavrofora Teodora Câmpan .

Biserica garnizoanei militare Floreşti, cu hramul „Sf. Gheorghe” şi „Sf. Varvara”. Piatra de temelie a fost pusă de către P.S. Irineu Bistriţeanul în 5 iunie 1997. Biserica a fost binecuvântată duminică 20 octombrie 2002 şi sfinţită în 23 aprilie 2004 de către Î. P. S. Bartolomeu.

Preot militar: Ciprian-Titus Rus.